Patinoarul de la Poiana Braşov e gata! La fel şi patinatorii români

Patinoar (1)Competiţiile de patinaj artistic şi Short Track din programul Festivalului Olimpic al Tineretului European 2013 se vor desfăşura pe noul patinoar din Poiana Braşov, construit într-un timp record.

Construit  pe structura fostului patinoar, într-un termen de 35 de zile, acesta respectă toate cerinţele, impuse de către Comitetul Internaţional Olimpic şi de Federațiile Sportive Internaţionale, atât în ceea ce priveşte structura care acoperă patinoarul, cât şi pentru procurarea echipamentelor frigorifice şi de ventilaţie pentru gheaţă, a sistemelor de afişaj şi de sonorizare, montarea spaţiilor necesare activităţii arbitrilor, dar şi a vestiarelor, care pot fi folosite simultan de către 120 de sportivi.

Noul patinoar este construit dintr-o structură presostatică cu membrană dublă, umplută cu aer, care asigură o zonă de termoizolaţie între mediul înconjurător şi ambient.

Unităţile de ventilaţie şi încălzire introduc aer cald sau rece, prin cele două tuburi de distribuţie, în funcţie de necesităţi, în interiorul structurii şi între membrane.

Structura presostatică (învelitoarea) acoperă o suprafaţă a patinoarului de 3.000 mp, aceasta având o înălţime de 12 metri, o lungime de 74 m, iar lăţime de 39 m. Volumul său de 40.000 mc, îl situează pe cel de al doilea loc din lume ca şi volum, primul fiind Patinoarul Olimpic din Georgia, Rusia. Suprafaţa gheţii este de 1.800 mp, fiind dispusă pe o lăţime de 30 m şi o lungime de 60 m.

Consistenţa şi duritatea gheţii, necesare omologării competiţionale, sunt garantate de realizarea de straturi succesive de gheaţă, de aproximativ 1 mm grosime.

Datorită timpului scurt de realizare, pentru asigurarea celor aproximativ 200 de locuri dedicate spectatorilor, s-a optat pentru structuri modulare din oţel, o soluţie rapidă şi fiabilă, care asigură integritate şi rezistenţă.

Construcţia a fost realizată de către un consorţiu format din trei firme, din România, care a câştigat licitaţia, iar suma alocată, de aproximativ 3 milioane de lei, a provenit din finanţare guvernamentală, de către Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret.

Probele EYOWF Brasov 2013, care se vor desfăşura la Patinoarul Olimpic din Poiana Braşov, sunt următoarele:

            Short Track: categoria fete (născute în anii 1995, 1996) disciplinele de 500 m, 1000 m, 1500 m; categoria băieţi (născuţi în anii 1996, 1997), disciplinele de 500 m, 1000 m, 1500 m; categoria mixtă, pentru băieţi și fete (născuţi în anii 1996, 1997), disciplina de ştafetă mixtă de 3000 m.

            Patinaj artistic: categoria fete (născute între 01.07.1996 şi 30.06.1998), disciplinele de program scurt şi liber, categoria băieţi (născuţi între 01.07.1996 şi 30.06.1998), disciplinele de program scurt şi program liber.

Concurenţii României la patinaj artistic sunt Dimitrescu Cătălin, în vârstă de 14 ani şi Sandu Denisa, 16 ani. Cătălin Dimitrescu este campion naţional la juniori 2013 şi novis (subjuniori) 2012, câştigător al Cupei României şi al Cupei Federaţiei Române de Patinaj, în ultimii patru ani, iar la Grand Prix-urile pentru juniori este cel mai bine cotat român, singurul care va participa de altfel la Campionatul Internaţional de Juniori de la Milano, din acest an. Cătălin este legitimat la ASC Corona Braşov.

Sandu Denisa are 16 ani (LPS Brașov) şi a câştigat Campionatele Naţionale de Juniori  şi de Seniori, ediţia 2012, precum şi Cupa României la juniori, în acelaşi an. Tot în anul 2012 a luat locul al şaselea la Cupa Istanbul. Anul acesta, s-a clasat pe locul al treilea la Campionatul Naţional de Juniori.

Atât Cătălin cât şi Denisa patinează de la 4 ani şi participă la concursuri de la vârsta de 6 ani. Au reuşit să se situeze între primii zece concurenţi la toate concursurile Federaţiei Internaţionale de Patinaj, desfășurate în anii 2012 şi 2013.

La Short Track, România va fi reprezentată de către Emil Imre, care are 17 ani şi cel mai valoros sportiv român din acest sport la categoria sa de vârstă, Antal Tamaş (16 ani), precum şi de Bianca Stănică (16 ani) şi Teodora Pană (16 ani).

Cea mai mare performanţă a lui Emil Imre (CSC Miercurea Ciuc) a fost locul II şi locul III la Cupa Europeană a Juniorilor, din anul 2011. Emil s-a situat constant pe locurile I, II şi/sau III în ultimii patru ani la Cupele Danubia şi practică acest sport de la opt ani. Antrenoarea Maria Bogyo spune despre el că are şanse reale să ajungă în finala probei de 1500 de metri (primii şase clasaţi în concurs) şi să se claseze printre primii patru în finalele de la 500 de metri şi 1000 de metri.

Antal Tamaş are 16 ani (CSC Miercurea Ciuc) a ocupat locul 8 în Cupa Europeană din 2011 şi locul 11 în acelaşi concurs, în anul 2012.

Fetele practică amândouă patinajul viteză pe pistă lungă, iar FOTE este cea mai importantă competiţie la care participă, la proba de pistă scurtă. Bianca Stănică (16 ani), de la CSM Braşov, este campioană naţională şi deţine recordul naţional la categoria Junioare III, la pistă lungă.

Teodora Pană (16 ani), legitimată la CSS Viitorul Cluj Napoca, este campioană naţională la junioare II, pe pistă lungă.

Festivalul Olimpic al Tineretului European, se va desfăşura în Braşov, Râşnov, Predeal şi Cheile Grădiştei, în perioada 17 – 22 februarie 2013.

La cel mai mare eveniment sportiv pentru tineret din România sunt aşteptaţi 1500 de participanţi, dintre care 900 sportivi şi 600 de membri ai delegaţiilor. Se vor întrece 559 băieţi şi 351 fete astfel: 182 de concurenţi la schi alpin, 147 de concurenţi la biatlon, 162 de concurenţi la schi fond, 86 de concurenţi la săriturile cu schiurile, 91 de concurenţi la snowboarding, 50 de concurenţi la patinaj artistic, 62 de concurenţi la patinaj de viteză şi 120 de concurenţi la hochei pe gheaţă.

Deşi iniţial blogul wintermag.ro anunţase faptul că la competiţiile de patinaj artistic România va fi reprezentată de două sportive care s-au pregătit în străinătate, Julia Sauter şi Maria Fay Vangeystelen, în cele din urmă colectivul de antrenori a decis că România va avea alţi sportivi în competiţii, cei menţionaţi în actualul articol.

Un alt fapt interesant legat de patinajul artistic este că figurează în programul olimpic încă din anul 1908. Atunci, la ediţia olimpică londoneză, patinajul artistic a fost inclus între sporturile de vară, deoarece Marea Britanie era un loc unde patinajul artistic se practica, iar ediţie olimpică de iarnă nu exista. Un alt precedent de acest gen este prezenţa hocheiului pe gheaţă la Jocurile Olimpice de la Anvers, din Belgia, în 1920.

Prima ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă din istorie s-a organizat în anul 1924, la Chamonix, în Franţa, la iniţiativa părintelui olimpismului modern, baronul Pierre de Coubertin. Chamonix 1924 a profitat de cultura pentru sporturile de iarnă consolidată prin intermediul săptămânii sporturilor de iarnă, care se organizau în aceeaşi locaţie, începând din anul 1920.

 

Patinoarul din Poiana Braşov este gata

patinoarPatinoarul Olimpic din Poiana Braşov a fost finalizat şi testat în cursul zilei de dumincă, 10 februarie, informează Comitetul de Organizate al Festivalului Olimpic pentru Tineret European 2013.

În această locaţie se vor desfăşura probele de patinaj viteză şi patinaj artistic în timpul festivalului. Patinoarul conţine tribune demontabile, iar vestiarele pot fi utilizate simultan de 120 de sportivi. De asemenea s-au efectuat dotările materiale necesare, precum piese de mobilier, sisteme de afişaj şi sonorizare, echipamente de ventilaţie şi instalaţii frigorifice.

Patinoarul este acoperit de un balon gonflabil. Oficialii europeni care au supervizat desfăşurarea lucrărilor au rămas perplecşi văzând rapiditatea şi modul de lucru al muncitorilor români care s-au ocupat de această operaţiune altfel foarte complexă.

Patinoarul Olimpic din Poiana Braşov va rămâne în funcţiune şi după încheierea Festivalului Olimpic pentru Tineret European 2013. El urmează să servească drept pistă de competiţii pentru patinaj viteză. forul de specialitate a programat toate concursurile interne, în ultima vreme, în străinătate, tocmai din lipsa unui cadru adecvat.

Patinoarul va fi deschis publicului, pentru agrement, după încheierea sărbătorii olimpice.

 

Patinoarul “Mihai Flamaropol” rămâne în funcţiune

steauasportulDeşi iniţial se anunţase că din data de 5 februarie anul curent patinoarul “Mihai Flamaropol” din Bucureşti va fi deconectat de la reţeaua de energie electrică, din cauza unor mari datorii către furnizori, se pare că factorii de decizie au găsit o soluţie. Federaţia Română de Hochei pe Gheaţă a discutat cu furnizorii şi cu Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret, astfel că marea arenă de hochei şi patinaj rămâne în funcţiune.

Mai mult, o parte din factura către furnizorul de agent termic a fost achitată şi se speră ca mâine de dimineaţă să fie şi căldură la patinoar.

Aceasta este o veste foarte bună pentru cluburile care îşi desfăşoară activitatea, antrenamente şi meciuri, pe gheaţa bucureşteană.

Cluburile şi instituţiile sportive din Bucureşti, care beneficiază de serviciile patinoarului “Mihai Flamaropol”, sunt următoarele: Steaua, Sportul Studenţesc, Triumf, Husky, Şoimii, Hochei Talent Avangarde, Viitorul Hocheist, Magic Skate, Octavius, dar şi Federaţia Română de Patinaj.

sursa: sportrevolution.ro

Patinoarul “Mihai Flamaropol” îşi va închide porţile

steauasportulConform anunţului făcut de Federaţia Română de Hochei pe Gheaţă, într-o adresă oficială semnată de preşedintele acestui for, Tanczos Barna,  începând cu data de 5 februarie 2013, patinoarul “Mihai Flamaropol” din Capitală îşi va închide porţile, informează www.sportrevolution.ro.

Problema apare, în opinia semnatarului adresei oficiale, din cauza faptului că instituţiile care se folosesc de arena bucureşteană de hochei nu şi-ar fi plătit datoriile către ANST. Barna Tanczos susţine că ANST nu mai doreşte să finanţeze patinoarul, care astăzi va fi deconectat de la reţeaua de energie electrică şi, implicit, va deveni nefuncţional.

Această înştiinţare este adresată tuturor cluburilor de hochei din Bucureşti, cele mai cunoscute fiind Steaua şi Sportul Studenţesc, dar şi Federaţiei Române de Patinaj.

În cazul în care acest lucru se adevereşte, competiţiile de hochei de copii, organizate la nivel de Capitală de Asociaţia Municipală de Hochei pe Gheaţă, meciurile de seniori, antrenamentele hocheiştilor sau patinatorilor vor trebui relocate.

Patinoarul “Mihai Flamaropol” este singura arenă de gheaţă care corespunde parametrilor şi exigenţelor competiţionale, din Bucureşti. Evident că închiderea patinoarului ar cauza grave prejudicii sporturilor care folosesc gheaţa, iar calitatea hocheiului şi patinajului bucureştean, şi aşa îndoilenică, ar avea şi mai mult de suferit.

La ora apariţiei acestor rânduri, totuşi, marea arenă avea încă luminile aprinse.

Vom reveni cu amănunte!